Caiet de insemnari

septembrie 3, 2010

Sa privim pictura! (XLVII)

Executia lui Maximilian

N-ai cum sa nu te gandesti la Tres de Mayo de Goya cand privesti aceasta pictura a lui Edouard Manet. Dar imediat vor aparea comparatiile.

Cea mai importanta este ca tabloul spaniolului da nastere cultului unor martiri, pe cand aceasta e lipsita de simtul grandorii, fie el si tragic, deoarece povestea imparatului de origine franceza al Mexicului nu este decat cea a unui pion incapatanat, prins in lupta dintre marile puteri intr-o tara semisalbatica (daca nu va pasioneaza istoria, puteti incerca voluminosul roman De la tron la esafod, al lui Karl May, pentru a va face o idee). Iar sfarsitul sau pare a fi descris pe masura.

Ce mi-a dat de gandit este cat de mult poate diferi perceptia unui om, in functia de cum ii este oferit filtrul. Si pictura lui Goya, si a lui Manet au, in fond, acelasi subiect. Dar creatia spaniolului, desi mai tenebroasa prin combinarea culorilor, pare ca inspira mai multa speranta in forta omului de a se opune, chiar si mortii, pe cand cea a francezului e foarte amara, in special datorita acelor personaje de pe zid, vag schitate, care nu privesc acest funest si solemn moment decat ca pe o distractie facila.

septembrie 6, 2008

Sa privim pictura! (II)

Filed under: Sa privim pictura! — Iulian Fira @ 13:43 +00:00sept.
Tags: , , , ,
Trei mai

Trei mai

Desi Van Gogh este pictorul meu preferat, aceasta este opera singulara pe care o consider prima in sufletul meu. Se numeste Trei mai pentru ca evoca represaliile trupelor franceze in Spania in 1808. Contextul istoric este mai amplu, dar ce e important e ca pictorul, Francisco Goya, a fost martorul ravagiilor produse de un conflict sangeros si inutil, astfel ca si-a manifestat disperarea si revolta cum a stiut mai bine: prin creatie.

De fiecare data cand privesc lumina pe care o degaja personajul central, simt un fior si un imbold de a ma pleca in fata acestui erou necunoscut.

„Odata cu lumea a inceput o lupta care se va sfarsi odata cu lumea. E lupta dintre tiranie si libertate, dintre dreptate si nedreptate, dintre spirit si materie. Iar istoria nu e decat povestea acestei nesfarsite lupte”.

Pentru mine, acest tablou e istoria insasi.

Blog la WordPress.com.