Caiet de insemnari

februarie 6, 2009

Sa privim pictura! (XVI)

Napoleon trecand Alpii

Napoleon trecand Alpii

Recurs la memoria celor care au prins macar un manual ilustrat cu imagini ale ”mesterului carmaci”, Nicolae Ceausescu, sau la a celor care au rasfoit macar unul: v-au marcat acele imagini idilice cu Nea Nicu inconjurat de holde aurii, copii veseli sau tractoare noi-noute?

Daca vi s-au parut insultatoare prin propaganda ieftina pe care o reprezentau, in totala antiteza cu situatia reala, nu va faceti probleme, exista antecedente si chiar foarte notabile. In opinia mea, Napoleon trecand Alpii, de Jacques Louis David, este cel mai remarcabil exemplu de arta folosita ca propaganda. Oricat de mult l-as admira pe corsicanul care s-a ridicat din nimic pe cele mai inalte culmii ale gloriei, imi vine greu a crede ca salbaticele creste ale Alpilor pot fi trecute calare intr-o atitudine atat de maiestuoasa. Dar, deh, imaginatia publicului francez de atunci trebuia hranita.

E vorba totusi de arta, pentru ca David a fost un pictor prea mare pentru a nu realiza o opera veritabila dintr-o astfel de comanda. Ipostaza personajului este apasat teatrala, dar impunatoare, fiecare detaliu este exploatat la maxim pentru a ajunge la efectul scontat, de a ne smulge o exclamatie de genul: E dat naibii omul asta!

3 comentarii »

  1. Mie imi place de Napoleon ca lider, ca om care a reusit sa conduca pe altii. Era in zodia balantei, ca si mine :D. Cat despre Louis David tot ce pot spune e: inca un geniu care a ramas in cartile de istoriea artei. Ca unii artisti romani din perioada comunismului n-au avut acea sclipire de geniu care sa le permita sa transforme in capodopera un tablou elogiator al dictatorului si al dictaturii, e alta mancare de peste. Dar romanii sunt mai carcotasi din fire. Imi vine in minte Corneliu Baba (un geniu al picturii romanesti, craiovean) cu cateva din personajele sale „urlatoare”.

    Comentariu de Alina-P. Mardare — februarie 7, 2009 @ 13:43 +00:00feb. | Răspunde

  2. […] dar nu putem spune ca ne aflam in fata unui instrument de propaganda, asa cum e cazul lui Napoleon al lui David. Cu toate intentiile sale laudative, Velazquez nu s-a abatut de la forma realista care […]

    Pingback de Sa privim pictura! (LI) « Caiet de insemnari — ianuarie 10, 2011 @ 13:43 +00:00ian. | Răspunde

  3. […] vad nicio diferenta, in privinta grandorii, intre Soarecele de biblioteca si Napoleon trecand Alpii. Lasă un comentariu LikeBe the first to like this […]

    Pingback de Sa privim pictura! (LIV) « Caiet de insemnari — martie 22, 2011 @ 13:43 +00:00mart. | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: