Caiet de insemnari

Iulie 28, 2008

Cartea care ucide

Filed under: Carti — Iulian Fira @ 13:43 +00:00Iul
Tags: , , , , ,

Cartea Annei Politkovskaia, Rusia lui Putin, are potential sa zdruncine convingerile chiar si celui mai infocat rusofil. Insa, eu n-as recomanda-o in primul rand acestora, ci tuturor care au facut din coruptia, mafia si debandada din Romania motiv de jelanie permanenta si de scuza pentru esecurile personale.

Oameni buni, la noi e rau, dar la ei e ingrozitor! La noi, se fura prin comision, la ei, se fura un combinat intreg! La noi, justitia e partial aservita (da, ma incumet sa adaug un „partial”), la ei, e curata bataie de joc! La noi, exista conflicte interetnice, la ei xenofobia naste terorism, represiune si razboaie!

N-am uitat niciun moment ca Anna Politkovskaia era adversara declarata a lui Putin, dar subiectivismul ei paleste in fata unei evidente prezentate chiar si tendentios, iar stilul frust, jurnalistic al rusoaicei e exact suportul necesar pentru a dezvalui o Rusie fara cosmeticale mediatice.

Trebuie sa fii rea credinta sa nu-ti dai seama ca in fostul nostru „frate mai mare de la Rasarit” se naste o dictatura de tip nou, beneficiind de tot confortul unei economii capitaliste, dar care isi priveaza brutal grosul cetatenilor de libertatile unei democratii autentice.

La doi ani de la aparitia acestei carti, Anna Politkovskaia a fost asasinata in scara blocului in care locuia.

Faceti un efort si cititi o frantura din ceea ce poate ucide un om in Rusia zilelor noastre!

Anunțuri

Iulie 26, 2008

Apocalypto*

Filed under: Filme — Iulian Fira @ 13:43 +00:00Iul
Tags: , , , , ,

*Acest articol a aparut in publicatia Zile si Nopti, 23.04 – 05.04.2007

Lui Mel Gibson i s-a pus iar pata. De data aceasta pe mayasi, astfel ca a rezultat Apocalypto. Cunoscand deja apucaturile australianului, stim prin definitie ca avem de-a face cu ceva violent, tezist si meserias facut. Sa detaliem.

Violent. Cu o eroare de plus sau minus o unitate, la fiecare zece minute moare cate cineva in Apocalypto, cu o concentrare mai mare pe la mijlocul filmului. Tehnica nu era prea avansata atunci, dar mayasii stapaneau destul de bine gama sfartecat-decapitat, incat Mel Gibson a fost scutit de a fi repetitiv la partea sanguinara.

Tezist. Australianul n-ar fi el, daca, pe langa a ne lua ochii cu imaginile, sa nu ne agreseze si cu vreun mesaj. In cazul de fata, ni se spune ca o civilizatie nu piere decat atunci cand coruptia din interior a ajuns la apogeu. Viata la tara este simpla, frumoasa si racoritoare, satul din jungla este un microcosmos a la Morometii, mustind de relatii inter-umane (sugestiv exemplificate de drama unui vlajgan impotent, carait permanent de soacra-sa). In contrapondere, viata la oras este degenerata, mercantila si de-a dreptul imputita. Gibson nu s-a putut abtine si i-a infatisat pe mayasii citadini ca fiind atat de urati, incat mai ca-ti pare bine ca la final apar nu-mai-spun-cine-ca-sa-nu-spulber-si-ultima-farama-de-suspans. M-am mirat ca scena sacrificiilor [scoatere inima + decapitare + aruncare pe scarile piramidei (cap +corp)] a durat atat de putin; pesemne ca Mel a lasat-o mai moale dupa ce s-au burzuluit atatia la el din cauza Patimilor lui Hristos.

Meserias facut. Unii joaca in filme de actiune o viata intreaga si nu invata nimic (dar ajung guvernatori). Dupa doua serii in care a fugarit pe unul sau pe altul, Gibson a deprins, insa, mestesugul pomparii adrenalinei. Acalmie prevestitoare de rau, scene de bataie, urmariri fulminante, toate sunt asamblate sub o forma atat de noua, incat am uitat ca le-am mai vazut de zeci de ori pe strazile intunecate ale New York-ului. Fostul partener de peripetii al lui Danny Glover demonstreaza chiar ca e in pas cu moda, inserand si o scena de efect cu o fetita sinistra, in dulcele stil clasic al filmelor de groaza asiatice, pe care Hollywood-ul l-a imbratisat cu atata ravna. Ca sa nu uit, toate replicile filmului (reduse la strictul necesar unui scenariu subtire) sunt in limba Maya (asta e clar marca Gibson).

Recunosc, l-am bestelit excesiv pe Mel pana acum, dar constiinta nu-mi da pace si ma indeamna sa recunosc. Abia astept sa i se puna iar pata si sa faca precum zicea Marin Sorescu:

Cand voi izbi cu barda mea, profund,

Aceasta stanca are sa se crape

Si va tasni din ea suvoi de ape…

Baieti: pazea ca va… inund.

Iulie 25, 2008

There Will Be Blood

Filed under: Filme — Iulian Fira @ 13:43 +00:00Iul
Tags: , , , , , ,
Murdaria e prezenta pretutindeni in There Will Be Blood

Nu va lasati pacaliti de trailer. There Will Be Blood nu e nici pe departe un western clasic, nici macar vreunul crepuscular, gen The Unforgiven. E un film mocirlos, in care murdaria este omniprezenta: personajele sunt mai tot timpul imputite de petrol sau noroi, iar cand reusesc sa se spele un pic, mizeria morala iese si mai abitir la iveala. Scenariul e ca o panza freatica: la suprafata, lupta pentru inavutire in America inceputului de secol XX, sub, fanatism vs. pragmatism, alienarea in familie sau polii de putere intr-o comunitate; de la un punct, insa, aluneca spre absurd (ceva in genul Lupului de Stepa al lui Hesse), ceea ce, pentru mine unul, ar fi fost deranjant, daca n-ar fi fost Daniel Day Lewis.

Pe unul dintre afisele oficiale ale filmului scrie: „Interpretarea secolului”. O fi, n-o fi, nu stiu. Un lucru stiu sigur, totusi: vocea lui galgaita, ochii mijiti, mimica arida si mersul schiopatat m-au tintuit cu ochii pe ecran. Cred ca as privi si Folclorul contraataca sau Din dragoste, daca ar fi prezentate de Daniel Plainview.

Cand ma gandesc ca There Will Be Blood a fost principalul concurent al lui There Is No Country For Old Men la Oscaruri, imi pun din nou intrebarea: Oare a cazut Hollywood-ul in vreo depresie?

Blog la WordPress.com.